MÂȘÂÍ, pers. 3 mấșâie, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre animale) A mirosi, a adulmeca. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
MÂȘÂÍ vb. v. adulmeca, mirosi. (Sursa: Sinonime )
mâșâí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. mâșâie, imperf. 3 sg. mâșâiá (Sursa: Ortografic )
| mâșâi verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) mâșâi | mâșâire | mâșâit | mâșâind | singular | plural |
| mâșâie | mâșâiți |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | mâșâi | (să) mâșâi | mâșâiam | mâșâii | mâșâisem |
| a II-a (tu) | mâșâi | (să) mâșâi | mâșâiai | mâșâiși | mâșâiseși |
| a III-a (el, ea) | mâșâie | (să) mâșâie | mâșâia | mâșâi | mâșâise |
| plural | I (noi) | mâșâim | (să) mâșâim | mâșâiam | mâșâirăm | mâșâiserăm, mâșâisem* |
| a II-a (voi) | mâșâiți | (să) mâșâiți | mâșâiați | mâșâirăți | mâșâiserăți, mâșâiseți* |
| a III-a (ei, ele) | mâșâie | (să) mâșâie | mâșâiau | mâșâiră | mâșâiseră |
* Formă nerecomandată
