Dex.Ro Mobile
MUȘCHI1, mușchi, s. m. (La pl.) Clasă de plante criptogame fără rădăcină, care cresc în grupuri de fire veșnic verzi în locurile umede și umbroase și au ca organe de reproducere anteridii și arhegoane; (și la sg.) plantă din această clasă. ♦ Numele unor licheni asemănători cu plantele descrise mai sus. – Lat. musculus (din musculus). (Sursa: DEX '98 )

MUȘCHI2, mușchi, s. m. 1. Organ al corpului la toate vertebratele și la majoritatea nevertebratelor, format dintr-un țesut fibros și cărnos care, datorită proprietăților lui fundamentale, contractibilitatea și elasticitatea, pune în mișcare diferite organe și parți ale corpului. 2. Bucată de carne de animal desprinsă din regiunea șirei spinării, întrebuințată în alimentație. – Lat. musculus (din mus). (Sursa: DEX '98 )

MUȘCHI s. I. (ANAT.) mușchi constrictor = (înv.) mușchi strângător; mușchi involuntar v. mușchi neted; mușchi neted = mușchi involuntar; mușchi scheletic v. mușchi striat; mușchi striat = mușchi scheletic. II. (BOT.) briofită. (Sursa: Sinonime )

múșchi (múșchi), s. m. – Plantă (Bryophita). – Mr. musc’u. Lat. *muscŭlus, dim. neatestat de la muscus (Pușcariu 1139; Candrea-Dens., 1183; REW 5771), cf. it. muschio, musco (calabr. muschiu), sp., port. musgo (gal. musco). Ngr. μούσϰλια „mușchi” pare să provină din mr. (Sursa: DER )

múșchi (múșchi), s. m. – 1. Țesut fibros și cărnos. – 2. Fileu, ramstec. – - Mr. mușcl’u, megl. mușchi. Lat. muscŭlus (Pușcariu 1138; Candrea-Dens., 1181; REW 5772), cf. it. muscolo, prov., fr. muscle, cat. musclo, sp. muslo, alb. musk „umăr” (Philippide, II, 648). – Der. mușchios, adj. (musculos); mușchiulos, adj., încrucișare între cuvîntul anterior cu musculos; muscular, adj., din fr. musculaire; musculatură, s. f., din fr. musculature; musculos, adj., din fr. musculeux. – Din rom. provine mag. musty (Edelspacher 19). (Sursa: DER )

mușchi (bot., anat.) s. m., art. múșchiul; pl. mușchi, art. múșchii (Sursa: Ortografic )

MUȘCHI1 ~ m. 1) la pl. Clasă de plante inferioare, alcătuite din tulpină și frunze simple, fără rădăcini, care cresc în locurile umede și umbroase (pe pietre, copaci, stânci etc.). 2) Plantă din această clasă. ◊ ~ de apă mătasea-broaștei. /<lat. musculus (Sursa: NODEX )

MUȘCHI2 ~ m. Organ al corpului omenesc și al unor animale, format dintr-un țesut fibros care servește la mișcarea diverselor părți și organe ale corpului. /<lat. musculus (Sursa: NODEX )

MUȘCHI3 ~ m. Bucată de carne moale (de porc, de vacă etc.), desprinsă din regiunea coloanei vertebrate și folosită în alimentație. /<lat. musculus (Sursa: NODEX )

MUȘCHI CRÉȚ s. v. lichen. (Sursa: Sinonime )

MUȘCHI DE MÚNTE s. v. lichen. (Sursa: Sinonime )

MUȘCHI STRÂNGĂTÓR s. v. mușchi constric-tor. (Sursa: Sinonime )

MUȘCHI-DE-PĂMÂNT s. v. piedicuță. (Sursa: Sinonime )

LACUL CU MUȘCHI v. Mohoș. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
mușchi   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mușchi mușchiul
plural mușchi mușchii
genitiv-dativ singular mușchi mușchiului
plural mușchi mușchilor
vocativ singular
plural