MUSTÁR,mustari, s. m. (Rar) Persoană care face sau vinde must. – Din must + suf. -ar. (Sursa: DLRM )
mustár, s.m. (reg.) 1. vânzător de must. 2. must. (Sursa: DAR )
MUȘTÁR s. m., s. n. 1. S. m. Nume dat mai multor plante erbacee anuale din familia cruciferelor, cu tulpini ramificate, cu flori galbene și cu semințe mici, rotunde (Brassica, Sinapis).2. S. n. P. restr. Sămânța muștarului (1), întrebuințată la prepararea unui condiment picant sau pentru cataplasme contra durerilor nevralgice. 3. S. n. Condiment sub formă de pastă moale, de culoare galbenă-verzuie, obținut prin prelucrarea semințelor descrise mai sus cu adaos de zahăr, sare, acid acetic, cimbru etc. ◊ Expr. (Fam.) A-i sări (cuiva) muștarul = a se înfuria, a se supăra. – Din magh. mustár. (Sursa: DEX '98 )
MUȘTÁRn. 1) Plantă erbacee anuală din familia cruciferelor, cu tulpina ramificată, cu flori galbene și semințe mici, rotunde, roșiatice. ~ alb. ~ negru. 2) Semințele acestei plante, folosite în alimentație și în medicină. 3) Pastă de culoare galbenă-verzuie preparată din aceste semințe și folosită în alimentație în calitate de condiment. ◊ A-i sări cuiva ~ul a fi cuprins de mânie; a se enerva. /<ung. muștár (Sursa: NODEX )
MUȘTÁR s. (BOT.)1.(Brassica sinapis) (reg.) hrenoasă, rapiță de câmp, rapiță sălbatică. 2.(Si-napis sau Brassica alba) (reg.) rapiță albă. 3.(Sinapis sau Brassica nigra) (reg.) rapiță de muștar. 4.muștar de câmp (Sinapis arvensis) = ridichioară. (Sursa: Sinonime )
MUȘTARUL-STÂNCILOR s. v. mirodea. (Sursa: Sinonime )
RAPIȚĂ DE MUȘTÁR s. v. muștar. (Sursa: Sinonime )
muștár s. m. – 1. Plantă (Sinapis alba, Sinalis nigra). – 2. Condiment și semințe de muștar. Mag. mustár (Tiktin; Gáldi, Dict., 94). Der. din rus. muštarda (Sanzewitsch 205) nu este probabilă. – Der. muștarniță, s. f. (recipient pentru muștar). (Sursa: DER )
muștár (plantă) s. m. (Sursa: Ortografic )
muștár (condiment) s. n., (sorturi) pl. muștáruri (Sursa: Ortografic )
