MUSCÉL, muscele, s. n. Culme deluroasă prelungită, puțin înaltă și cu povârnișuri domoale, care face tranziția între regiunea de munte și cea de deal, fiind de obicei acoperită cu pășuni, fânețe și livezi cu pomi fructiferi. [Var.: mușcél s. n.] – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

muscél, muscéle, s.n. (reg.) 1. deal înalt de 400 metri. 2. (la pl.) șir de dealuri. 3. imaș (islaz) de vite. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard

muscél s. n., pl. muscéle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MUȘCÉL s. n. v. muscel. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MUSCÉL ~e n. Porțiune de teren de la poalele munților, acoperită cu pășuni, fânețe și livezi, care constituie zona de trecere dintre munți și dealuri. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard