MUSCADÍN s.m. Nume dat în Franța în 1794 regaliștilor eleganți. [< fr. muscadin, cf. it. moscardino]. (Sursa: DN )
MUSCADÍN s. m. nume dat în Franța, după 9 termidor 1794, regaliștilor eleganți. (< fr. muscadin) (Sursa: MDN )
muscadín s. m., art. muscadínul; pl. muscadíni, art. muscadínii (Sursa: Ortografic )
| muscadin substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | muscadin | muscadinul |
| plural | muscadini | muscadinii |
| genitiv-dativ | singular | muscadin | muscadinului |
| plural | muscadini | muscadinilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
