MUNCÍT, -Ă,munciți, -te, adj. 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ♦ Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. (Înv.) Torturat, chinuit. – V. munci. (Sursa: DEX '98 )
MUNCÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este dobândit prin muncă; câștigat, agonisit cu osteneală. 2) Care este făcut cu multă trudă, cu migală. 3) Care este obosit, istovit de muncă; trudit. /v. a munci (Sursa: NODEX )
MUNCÍT adj. 1. v. cultivat. 2. ostenit, trudit. (Lucrează mult, e foarte ~.)3. v. zbuciumat. (Sursa: Sinonime )
MUNCÍT adj. v. chinuit, schingiuit, torturat. (Sursa: Sinonime )
