MUMÍE, mumii, s. f. Cadavru conservat printr-o îmbălsămare specială. ♦ Fig. (Depr.) Om foarte slab, foarte palid sau lipsit de vlagă. – Din ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MUMÍE s.f. 1. Cadavru păstrat prin îmbălsămare specială la vechii egipteni.** Cadavru descărnat, conservat natural într-un sol foarte uscat. 2. (Fig.) Om lipsit de vigoare, de vivacitate; molâu. [Gen. -iei. / < germ. Mumie, cf. it. mummia, ar. mumija]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MUMÍE s. f. 1. cadavru conservat prin îmbălsămare specială (la vechii egipteni). ◊ cadavru descărnat, conservat natural într-un sol uscat. 2. (fig.) om lipsit de vigoare, de vivacitate; molâu. (< ngr. mumia, it. mummia, germ. Mumie) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MUMÍE s. moaște (pl.), (reg.) moștină. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

múmie (mumíi), s. f. – Cadavru conservat. It. mummia, fr. momie, de unde și accentul dublu. – Der. mumifica, vb., din fr. momifier. (Sursa: DER ) Copy to clipboard

mumíe s. f., art. mumía, g.-d. art. mumíei; pl. mumíi, art. mumíile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MUMÍE ~i f. 1) Cadavru conservat prin îmbălsămare specială. 2) fig. Persoană foarte slabă și lipsită de puteri. /<ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard