MÚFĂ,mufe, s. f. (Tehn.) 1. Cilindru de metal care servește la îmbinarea sau la ramificarea conductelor, a cablurilor etc.; manșon. 2. Partea lărgită de la capătul unui tub care servește la îmbinarea acestuia cu alt tub. – Din germ. Muffe. (Sursa: DEX '98 )
MÚFĂs.f.1. Bucată scurtă de țeavă cu filet interior, care servește la îmbinarea a două țevi; manșon (2). 2. Tub de metal deschis la capete cu care se fixează capsa unui fitil. [< germ. Muffe]. (Sursa: DN )
MÚFĂs. f. 1. manșon (2). 2. tub de metal deschis la capete cu care se fixează capsa unui fitil. (< germ. Muffe) (Sursa: MDN )
MÚFĂ s. v. manșon. (Sursa: Sinonime )
múfă s. f., g.-d. art. múfei; pl. múfe (Sursa: Ortografic )
MÚFĂ ~ef. Tub scurt folosit la îmbinarea sau la ramificarea conductelor, țevilor, cablurilor; manșon. /<germ. Muffe (Sursa: NODEX )