MUABILITÁTE, s. f. (Livr.) Capacitate, posibilitate de schimbare; instabilitate. [Pr.: mu-a-] – Din fr. muabilité. (Sursa: DEX '98 )
MUABILITÁTE s.f. Variabilitate. [Cf. fr. muabilité]. (Sursa: DN )
MUABILITÁTE s. f. capacitate, posibilitate de schimbare; variabilitate. (< fr. muabilité) (Sursa: MDN )
muabilitáte s. f. (sil. mu-a-), g.-d. art. muabilității (Sursa: Ortografic )
| muabilitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | muabilitate | muabilitatea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | muabilități | muabilității |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | muabilitate, muabilitateo |
| plural | — |
