MOȘIÉR, moșieri, s. m. Mare proprietar funciar; latifundiar. [Pr.: -și-er] – Moșie + suf. -er. (Sursa: DEX '98 )
MOȘIÉR s. latifundiar, mare proprietar, (Ban. și prin Transilv.) spahie. (Sursa: Sinonime )
moșiér s. m. (sil. -și-er), pl. moșiéri (Sursa: Ortografic )
MOȘIÉR ~i m. (în trecut) Proprietar al unei moșii. [Sil. -și-er] /moșie + suf. ~er (Sursa: NODEX )
| moșier substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | moșier | moșierul |
| plural | moșieri | moșierii |
| genitiv-dativ | singular | moșier | moșierului |
| plural | moșieri | moșierilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
