MOȘTENÍRE,moșteniri, s. f. Faptul de a moșteni. 1. Drept de succesiune; (concr.) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva; p. restr. bun obținut prin drept succesoral. 2. Fig. Patrimoniu cultural, bunuri morale, intelectuale, artistice care se transmit de la o generație la alta. ♦ P. ext. Caracter fizic, însușiri care se transmit ereditar. – V. moșteni. (Sursa: DEX '98 )
MOȘTENÍRE ~if. 1) Bunuri materiale rămase de la o persoană decedată și transmise altei (sau altor) persoane rămase în viață. 2) fig. Valorile morale, culturale, artistice, care se transmit de la o generație la alta. /v. a moșteni (Sursa: NODEX )
MOȘTENÍRE s. (JUR.) patrimoniu, succesiune, (înv. și pop.) moșie, (înv. și reg.) miraz, moștină, rămășiță, (înv.) clironomie, dostoianie, moșnenie, moștenie, nemestnicie, rămas. (Sursa: Sinonime )
moșteníre s. f., g.-d. art. moștenírii; pl. moșteníri (Sursa: Ortografic )
