MOSCHÉE, moschei, s. f. Templu de cult mahomedan. [Pl. și: moschee] – Din fr. mosquée. (Sursa: DEX '98 )
MOSCHÉE s.f. Locaș de rugăciune mahomedan; geamie. [Pron. -che-e, pl. -ei, -ee. / cf. fr. mosquée, it. moschea < ar. masgid]. (Sursa: DN )
MOSCHÉE s. f. edificiu de cult mahomedan; geamie. (< fr. mosquée) (Sursa: MDN )
MOSCHÉE s. (BIS.) geamie, (înv.) mecet. (~ la musulmani.) (Sursa: Sinonime )
moschée s. f., art. moschéea, g.-d. art. moschéii; pl. moschéi, art. moschéile (sil. -che-i-) (Sursa: Ortografic )
MOSCHÉE ~i f. Templu de cult la mahomedani; geamie. [G.-D. moscheii] /<fr. mosquée (Sursa: NODEX )
| moschee (pl. -ee) substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | moschee | moscheea |
| plural | moschee | moscheele |
| genitiv-dativ | singular | moschee | moscheei |
| plural | moschee | moscheelor |
| vocativ | singular | moschee, moscheeo |
| plural | moscheelor |
| moschee (pl. -ei) substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | moschee | moscheea |
| plural | moschei | moscheile |
| genitiv-dativ | singular | moschei | moscheii |
| plural | moschei | moscheilor |
| vocativ | singular | moschee, moscheeo |
| plural | moscheilor |
