Dex.Ro Mobile
MORÓI, moroi, s. m. (În superstiții) Strigoi, vârcolac, pricolici. – Cf. sl. mora. (Sursa: DEX '98 )

MORÓI s. v. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune. (Sursa: Sinonime )

morói, morói, s.m. (pop.) 1. strigoi, vârcolac, pricolici. 2. nume de pește de baltă. (Sursa: DAR )

morói (morói), s. m. – Vampir, fantomă în care se încarnează copilul mort nebotezat. Sl. mora „vrăjitoare”, cf. sb., cr., slov., pol. mora „coșmar”, alb. morë, ngr. μόρα (Cihac, II, 203; Pascu, Arch. Rom., VII, 563), bg. marok (Conev 106). Der. din ngr. μωρόν „copil” (Bogrea, Dacor., I, 265) ni se pare mai puțin convingătoare. – Der. moroaie, s. f. (fantomă, spiriduș, duh rău). (Sursa: DER )

morói s. m., pl. morói, art. moróii (Sursa: Ortografic )

MORÓI ~ m. 1) (în superstiții) Sufletul unui mort despre care se crede că iese noaptea din mormânt în chip de fantomă pentru a pricinui rele celor vii; strigoi. 2) pop. rar Om închis la suflet. /cf. sl. mora (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
moroi   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular moroi moroiul
plural moroi moroii
genitiv-dativ singular moroi moroiului
plural moroi moroilor
vocativ singular moroiule
plural moroilor