MORÁVURI s. n. pl. Totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate. Bunele moravuri = decență în comportare. – Din năravuri (refăcut după lat. mos, moris). (Sursa: DEX '98 )
MORÁVURIn. pl. Obiceiuri, tradiții sau deprinderi de conduită morală. /Din năravuri (Sursa: NODEX )
MORÁVURIs.n. pl. Obiceiurile și deprinderile de comportare morală ale unui popor, ale unei comunități umane etc. [Sg. morav. / < lat. mores, după nărav]. (Sursa: DN )
MORÁVURIs. n. pl. obiceiuri și deprinderi de comportare morală ale unui popor, ale unei comunități umane etc. (după lat. mores) (Sursa: MDN )