MORALITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din lat. moralitas, -atis, fr. moralité. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MORALITÁTE f. Caracter a ceea ce este moral; comportare conformă cu principiile moralei. /<lat. moralitas, ~atis, fr. moralité (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MORALITÁTE s.f. Comportare în conformitate cu principiile moralei; caracterul a ceea ce este moral. ♦ Corectitudine, cinste. [Cf. fr. moralité, lat. moralitas]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MORALITÁTE s. f. 1. calitatea a ceea ce este moral; corectitudine, cinste. 2. specie a literaturii medievale cu pronunțate funcții moralizatoare, care se situează între mister1 (4) și farsă. (< fr. moralité, lat. moralitas) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MORALITÁTE s. (livr.) etos. (~ unei comunități sociale.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

MORALITÁTE s. v. învățătură, morală, pildă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Moralitate ≠ imoralitate (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

moralitáte s. f., g.-d. art. moralității (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard