MORALÍST, -Ă,moraliști, -ste, s. m. și f. 1. Filozof, gânditor, scriitor etc. care se preocupă de probleme de morală. 2. (Fam.; peior.) Persoană căreia îi place să dea sfaturi cicălitoare, să dojenească mereu. – Din fr. moraliste. (Sursa: DEX '98 )
MORALÍSTs.m.1. Specialist în probleme de morală, de moralitate. 2. (Fam.; peior.) Om căruia îi place să dojenească pe ceilalți. [< fr. moraliste]. (Sursa: DN )
MORALÍST, -Ă I. s. m. f. 1. filozof, scriitor specialist în probleme de morală. 2. (fam.) cel căruia îi place să facă morală. II. adj. referitor la morală. (< fr. moraliste) (Sursa: MDN )
moralíst s. m., pl. moralíști (Sursa: Ortografic )
MORALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de morală; propriu moralei. /<fr. moraliste (Sursa: NODEX )
MORALÍST2 ~stă (~ști, ~ste)m. și f. 1) Specialist în probleme de morală. 2) Persoană înclinată să facă mereu morală. /<fr. moraliste (Sursa: NODEX )
moralístă s. f., pl. moralíste (Sursa: Ortografic )
