MONOSILÁBIC, -Ă, monosilabici, -ce, adj. Care are o singură silabă; format din monosilabe. ♦ (Despre limbi) Format (mai ales) din cuvinte cu o singură silabă. – Din fr. monosyllabique. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MONOSILÁBIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Cu o singură silabă; (despre limbi) format din cuvinte monosilabe. [Cf. fr. monosyllabique]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MONOSILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu o singură silabă. ◊ (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. monosyllabique) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MONOSILÁBIC adj. (LINGV.) monosilab, (rar) unisilab, unisilabic. (Cuvânt ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

monosilábic adj. → silabic (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MONOSILÁBIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre cuvinte) Care constă dintr-o singură silabă; monosilab. 2) (despre limbi) Care conține, mai ales, cuvinte cu o singură silabă. /<fr. monosyllabique (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard