Dex.Ro Mobile
MONOGRÁMĂ, monograme, s. f. Semn scris, gravat sau cusut, format prin alăturarea sau împletirea inițialelor numelui și prenumelui unei persoane. [Var.: monográm s. n.] – Din fr. monogramme. (Sursa: DEX '98 )

MONOGRÁMĂ s.f. Semn scris, gravat etc. format prin reunirea unor inițiale ale numelui cuiva. [Var. monogram s.n. / < fr. monogramme, cf. lat., gr. monogramma < gr. monos – unic, gramma – literă]. (Sursa: DN )

MONOGRÁMĂ s. f. semn scris, gravat etc. prin reunirea unor inițiale ale numelui cuiva. (< fr. monogramme) (Sursa: MDN )

monográmă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. monográmei; pl. monográme (Sursa: Ortografic )

MONOGRÁMĂ ~e f. Semn compus din literele inițiale ale numelui și prenumelui unei persoane, aplicat pe diverse obiecte prin scriere, brodare sau gravare. [G.-D. monogramei] /<fr. monogramme (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
monogramă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monogra monograma
plural monograme monogramele
genitiv-dativ singular monograme monogramei
plural monograme monogramelor
vocativ singular monogramă, monogramo
plural monogramelor