Dex.Ro Mobile
MONOGRAFÍE, monografii, s. f. Studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral. – Din fr. monographie. (Sursa: DEX '98 )

MONOGRAFÍE s.f. Studiu științific care tratează un subiect anumit din toate punctele de vedere. [Gen. -iei. / < fr. monographie, cf. gr. monos – unic, graphein – a scrie]. (Sursa: DN )

MONOGRAFÍE s. f. studiu științific care tratează un subiect anumit cât mai cuprinzător, mai complet. (< fr. monographie) (Sursa: MDN )

monografíe s. f. (sil. -gra-) → grafie (Sursa: Ortografic )

MONOGRAFIÁ, monografiez, vb. I. Tranz. A trata monografic. [Pr.: -fi-a] – Din monografie. (Sursa: DEX '98 )

MONOGRAFÍE ~i f. Studiu științific care tratează amplu și aprofundat o singură problemă. /<fr. monographie (Sursa: NODEX )

monografiá vb., ind. prez. 1 sg. monografiéz, 3 sg. și pl. monografiáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
monografia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) monografia monografiere monografiat monografiind singular plural
monografia monografiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) monografiez (să) monografiez monografiam monografiai monografiasem
a II-a (tu) monografiezi (să) monografiezi monografiai monografiași monografiaseși
a III-a (el, ea) monografia (să) monografieze monografia monografie monografiase
plural I (noi) monografiem (să) monografiem monografiam monografiarăm monografiaserăm, monografiasem*
a II-a (voi) monografiați (să) monografiați monografiați monografiarăți monografiaserăți, monografiaseți*
a III-a (ei, ele) monografia (să) monografieze monografiau monografia monografiaseră
* Formă nerecomandată

monografie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular monografie monografia
plural monografii monografiile
genitiv-dativ singular monografii monografiei
plural monografii monografiilor
vocativ singular monografie, monografio
plural monografiilor