MONAHÍE1 s. f. (Rar) Monahism. – Monah + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
MONAHÍE2, monahii, s. f. Călugăriță. – Din sl. monahija, ngr. monahi. (Sursa: DEX '98 )
MONAHÍE s. v. călugăriță. (Sursa: Sinonime )
MONAHÍE s. v. călugărie, monahism. (Sursa: Sinonime )
monahíe (monahism, călugăriță) s. f., art. monahía, g.-d. art. monahíei; (călugărițe) pl. monahíi, art. monahíile (Sursa: Ortografic )
MONAHÍE ~i f. Femeie care, prin legământ, duce o viață de ascetă și trăiește într-o mănăstire; călugăriță. /<sl. monahija, ngr. monahi (Sursa: NODEX )
| monahie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | monahie | monahia |
| plural | monahii | monahiile |
| genitiv-dativ | singular | monahii | monahiei |
| plural | monahii | monahiilor |
| vocativ | singular | monahie, monahio |
| plural | monahiilor |
