MOLÉTĂ,molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette. (Sursa: DEX '98 )
MOLÉTĂs.f.1. Unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, folosită pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. Roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. [< fr. molette, germ. Molette]. (Sursa: DN )
MOLÉTĂs. f. 1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette) (Sursa: MDN )
MOLÉTĂ s. (TEHN.) randalină. (Sursa: Sinonime )
molétă s. f., pl. moléte (Sursa: Ortografic )
MOLETÁ,moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter. (Sursa: DEX '98 )
MOLETÁvb. I. tr.1. A imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. [< fr. moleter]. (Sursa: DN )
MOLETÁvb. tr. 1. a imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. (< fr. moleter) (Sursa: MDN )
MOLETÁ vb. v. zimțui. (Sursa: Sinonime )
moletá vb., ind. prez. 1 sg. moletéz, 3 sg. și pl. moleteáză (Sursa: Ortografic )
