MISTICÍSM s. n. Credință în existența unor forțe supranaturale și în posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste forțe (prin revelație, intuiție, extaz); misticitate. ♦ Stare de spirit specifică misticului (2). – Din fr. mysticisme. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MISTICÍSM n. Credință despre existența unor forțe supranaturale cu care omul ar comunica prin revelație și extaz. /<fr. mysticisme (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MISTICÍSM s.n. Concepție teologică-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credința în existența unor forțe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelație, intuiție, extaz; mistică. ♦ Comportament, atitudine psihică, concepție specifică misticilor. [Cf. fr. mysticisme, rus. mistițizm]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MISTICÍSM s. n. concepție ideologico-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credința în existența unor forțe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelație, intuiție, extaz; mistică. (< fr. mysticisme) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MISTICÍSM s. 1. (rar) misticitate. 2. v. mistică. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

misticísm s. n., (practici mistice) pl. misticísme (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard