MIROBOLÁNT, -Ă, mirobolanți, -te, adj. (Livr.) Extraordinar, incredibil; minunat, magnific. – Din fr. mirobolant. (Sursa: DEX '98 )
MIROBOLÁNT, -Ă adj. (Fam.) Minunat, fantasmagoric, ireal, fantastic. [< fr. mirobolant]. (Sursa: DN )
MIROBOLÁNT, -Ă adj. (fam.) extraordinar, minunat, mirific. (< fr. mirobolant) (Sursa: MDN )
mirobolánt adj. m., pl. mirobolánți; f. sg. mirobolántă, pl. mirobolánte (Sursa: Ortografic )
| mirobolant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | mirobolant | mirobolantul | mirobolantă | mirobolanta |
| plural | mirobolanți | mirobolanții | mirobolante | mirobolantele |
| genitiv-dativ | singular | mirobolant | mirobolantului | mirobolante | mirobolantei |
| plural | mirobolanți | mirobolanților | mirobolante | mirobolantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
