Dex.Ro Mobile
MÍRIȘTE, miriști, s. f. Teren agricol pe care au rămas, după recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate; (colectiv) totalitate a tulpinilor retezate, rămase cu rădăcina în pământ după recoltare, pe un teren agricol. – Din bg. merište. (Sursa: DEX '98 )

MÍRIȘTE s. (reg.) miriștină, secerătură. (Oile pășteau pe ~.) (Sursa: Sinonime )

míriște (míriști), s. f. – Teren după recoltare. – Var. (Trans.) miriștină. Bg. merište (Berneker, II, 37; Conev 68; Candrea), din tc. mera, cf. merea. Mai puțin probabilă der. din sl. mirŭ (Capidan, RF, II, 280). (Sursa: DER )

míriște s. f., g.-d. art. míriștii; pl. míriști (Sursa: Ortografic )

MÍRIȘTE ~i f. 1) Câmp de pe care s-a cosit grâul sau alte cereale și pe care au rămas părțile inferioare ale tulpinilor. 2) fig. Barbă țepoasă. /<bulg. merište (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
miriște   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular miriște miriștea
plural miriști miriștile
genitiv-dativ singular miriști miriștii
plural miriști miriștilor
vocativ singular miriște, mirișteo
plural miriștilor