MINOTÁUR, minotauri, s. m. Monstru mitologic, înfățișat cu cap de taur și trup de om. – Din fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MINOTÁUR s.m. Ființă fabuloasă imaginată cu cap de om și trup de taur. [Pron. -ta-ur. / < fr. minotaure, cf. Minotaur – monstru mâncător de oameni, ucis de Teseu]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MINOTÁUR s. m. (mit.) monstru imaginat cu corp de om și cap de taur. (< fr. minotaure, it. minotaure, germ. Minotaurus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

minotáur s. m., pl. minotáuri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MINOTÁUR ~i m. (în mitologia greacă) Monstru cu trup de om și cap de taur. /<fr. Minotaure, it. Minotauro, germ. Minotaurus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard