(Limpede) ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident
A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar
A (o) întoarce și pe o parte (sau față) și pe alta = a examina amănunțit, a discuta în detaliu
A (sau a-și) arunca ochii sau a arunca o privire = a privi repede, în treacăt; a examina, a cerceta sumar
A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de pomină
A arunca (o) lumină (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumină (într-o chestiune) = a lămuri, a clarifica (o problemă)
A arunca lumină (într-o problemă) = a lămuri (o problemă)
A avea (o) mină bună (sau rea) = a arăta bine (sau rău), a părea sănătos (sau bolnav)
A da lumină = a lumina
A duce (sau a purta) de nas (pe cineva) = a) a domina, a stăpâni, a conduce (pe cineva), determinându-l să facă ceva (care nu este în interesul său); b) a amăgi, a înșela (pe cineva)
A face o treabă până în tindă = a începe un lucru fără a-l termina
A fi călare pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea)
A fi la remorca cuiva (sau a ceva) = a depinde cu totul de cineva (sau de ceva), a fi condus, dominat (de cineva sau de ceva)
A fi stăpân pe situație = a domina o situație, a se simți tare, sigur într-o anumită împrejurare (grea)
A ieși la lume = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg
A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b) a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui
A lăsa șaga (la o parte) sau a-i ajunge (cuiva) șaga (sau de șagă) = a termina cu gluma, a deveni serios
A nu fi nici cal, nici măgar = a nu avea o situație precisă, a nu aparține unei categorii determinate
A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuși
A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-o lumină oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva într-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite concepții
A privi (sau a măsura cu ochii) pe cineva de sus în (sau până) jos și de jos în (sau până) sus = a examina (pe cineva) cu atenție sau cu neîncredere
A proceda prin eliminare = a căuta să descoperi ceva înlăturând pe rând elementele nerelevante pentru a reține esențialul, lucrul căutat etc.
A pune (ceva) în lumină = a scoate (ceva) în evidență; a sublinia
A pune capăt (unui lucru, unei situații) = a face să înceteze, a termina (cu bine), a rezolva
A pune într-o lumină bună (sau rea, urâtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva
A ridica masa = a strânge masa după ce s-a terminat de mâncat
A ridica ședința = a declara o ședință închisă, terminată
A rămâne baltă = a fi întrerupt, neterminat, nerezolvat
A răsări (sau a se arăta) la lumină (sau la lumina zilei) = a apărea (dintr-o ascunzătoare), a ieși la vedere, a se arăta
A scoate (pe cineva) la lumină = a) a scoate (pe cineva) dintr-o încurcătură; b) a ajuta (pe cineva) să dobândească o situație, a emancipa (pe cineva)
A scoate (sau a duce) ceva la capăt = a termina ceva (cu succes); a izbuti
A scoate ceva la căpătâi sau a o scoate la căpătâi (cu ceva) = a termina ceva cu succes, a o scoate la capăt
A scoate în relief = a scoate în evidență, a pune în lumină, a sublinia, a accentua; a reliefa
A se afla (sau a fi, a trăi, a pune etc.) sub călcâi = a se afla (sau a fi, a trăi, a pune) sub dominația cuiva, a fi exploatat, împilat
A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic
A se crăpa de ziuă sau a se crăpa zorii = a se face ziuă, a se lumina
A se face (sau a ajunge) de pomină = a se face de râs, a se compromite
A se face lumină în capul (sau în mintea) cuiva = a pricepe, a înțelege
A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi
A se lumina a ploaie = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii
A se lumina de ziuă = a se face ziuă
A se revărsa zorile (sau zori de ziuă) sau a se revărsa de ziuă = a se lumina de ziuă, a se ivi zorile
A se zări de ziuă = a se face ziuă, a se revărsa zorile, a se lumina de ziuă
A se ține (sau, , a ține pe cineva) treaz = a rămâne (sau a determina pe cineva să rămână) treaz, a nu (se) lăsa să fie prins de somn
A se ține de câra cuiva = a stărui pe lângă cineva, a depune insistențe pentru a determina pe cineva să facă un lucru
A sonda terenul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa
A strânge pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva să nu mai hoinărească, să stea acasă
A trece în revistă = a examina pe rând, a cerceta succesiv elementele unui ansamblu
A vedea lumina zilei = a) a fi înzestrat cu simțul văzului; a se naște
A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări
MINÁ,minez, vb. I. Tranz. 1. A așeza, a pune explozibile, mine1 (2) pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. în scopul aruncării lor în aer. 2. (Despre ape) A săpa, a roade un teren. ♦ (Fig.) A slăbi, a distruge (cu încetul); a măcina. – Din fr. miner. (Sursa: DEX '98 )
MINÁvb. I. tr.1. A așeza, a pune mine (în scop de distrugere). 2. (Fig.) A distruge, a slăbi, a nimici (cu încetul). [< fr. miner, it. minare]. (Sursa: DN )
MINÁvb. I. tr. a planta mine pe un teren sau într-o apă (în scop de distrugere). II. tr., refl. (fig.) a (se) slăbi, a (se) distruge (cu încetul), a (se) măcina. (< fr. miner) (Sursa: MDN )
miná vb., ind. prez. 1 sg. minéz, 3 sg. și pl. mineáză (Sursa: Ortografic )
MÍNĂ1,mine, s. f. 1. Loc subteran cu zăcăminte de substanțe minerale utile; complex de lucrări, de instalații în subteran și la suprafață, destinate exploatării, cu ajutorul puțurilor și galeriilor, a unui zăcământ de substanțe minerale utile; subteran, baie2. ♦ Fig. Izvor nesecat (de bogăție). 2. Armă explozivă care se așază pe pământ sau în pământ, în apă etc. și care explodează la atingere sau la comandă. 3. Bucată subțire cilindrică sau prismatică de grafit sau din alt material, folosită la confecționarea creioanelor. – Din fr. mine, germ. Mine. (Sursa: DEX '98 )
MÍNĂ2,mine, s. f. Expresie a feței; fizionomie, chip, înfățișare. ◊ Expr. A avea (o) mină bună (sau rea) = a arăta bine (sau rău), a părea sănătos (sau bolnav). – Din fr. mine. (Sursa: DEX '98 )
MÍNĂ3,mine, s. f. Veche monedă grecească de aur sau de argint, a cărei valoare era egală cu o sută de drahme. – Din fr. mine, lat. mina. (Sursa: DEX '98 )
A MINÁ ~éztranz. (mine sau explozive) A pune pentru a arunca în aer. /<fr. miner (Sursa: NODEX )
MÍNĂ1 ~ef. 1) Subteran de unde se exploatează zăcăminte minerale. 2) Ansamblu de lucrări și de instalații ce țin de extragerea zăcămintelor minerale. 3) Parte centrală de grafit sau de alt material a unui creion. 4) fig. Sursă inepuizabilă (de bogăție). 5) Armă explozivă al cărei dispozitiv poate exploda în pământ sau în apă. Câmp de ~e. [G.-D. minei] /<fr. mine, germ. Mine (Sursa: NODEX )
MÍNĂ2 ~ef. Expresie specifică a feței, care denotă o anumită stare de spirit sau o anumită atitudine. /<fr. mine (Sursa: NODEX )
MÍNĂ3 ~ef. (în antichitatea greacă) Greutate sau monedă egală cu o sută de drahme. /<fr. mine, lat. mina (Sursa: NODEX )
MÍNĂ1s.f.1. Loc subteran special amenajat, de unde se extrag minerale. ♦ Ansamblul lucrărilor subterane care permite exploatarea unor zăcăminte. ♦ (Fig.) Mare bogăție (ascunsă). 2. Cilindru subțire de grafit etc. din interiorul creioanelor. 3. Armă alcătuită dintr-o încărcătură de exploziv și un dispozitiv de aprindere, care explodează prin lovire sau la comandă. [< fr. mine, it. mina, germ. Mine]. (Sursa: DN )
MÍNĂ3s.f. (La vechii greci) Monedă valorând o sută de drahme. [< fr. mine, lat. mina]. (Sursa: DN )
MÍNĂ1s. f. 1. loc subteran special amenajat, de unde se extrag minerale. 2. galerie săpată în frunzele sau în scoarța unei plante de către insecte. 3. (fig.) mare bogăție (ascunsă). 4. cilindru subțire de granit etc. din interiorul creioanelor sau pixurilor. 5. mijloc de luptă alcătuit dintr-o încărcătură de exploziv și un dispozitiv de aprindere, care explodează prin lovire sau la comandă. (< fr. mine, germ. Mine) (Sursa: MDN )
MÍNĂ2s. f. expresie a feței; fizionomie. (< fr. mine) (Sursa: MDN )
MÍNĂ3s. f. veche monedă grecească de aur sau de argint, valorând o sută de drahme. (< fr. mine, lat. mina) (Sursa: MDN )
MÍNĂ s. 1. ocnă, subteran, (înv. și reg.) baie, (înv.) madem, minieră. (Au intrat în ~.)2. (înv. și reg.) rudărie, (prin Ban.) caună. (~ de aur.) (Sursa: Sinonime )
MÍNĂ s. v. fizionomie. (Sursa: Sinonime )
A mina ≠ a demina (Sursa: Antonime )
mínă (míne), s. f. – Sursă, filon, zăcămînt. Fr. mine. Este omonim cu mină, s. f. (aparență, aspect, prezență, față), din fr. mine. – Der. miner, s. m., din fr. mineur; mina, vb., din fr. miner. (Sursa: DER )
mínă (loc subteran, fizionomie, monedă grecească) s. f., g.-d. art. mínei; pl. míne (Sursa: Ortografic )
