Dex.Ro Mobile
MILÓG, -OÁGĂ, milogi, -oage, s. m. și f. Cerșetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva. ♦ (Reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog. (Sursa: DEX '98 )

MILÓG s. v. cerșetor. (Sursa: Sinonime )

milóg s. m., pl. milógi (Sursa: Ortografic )

MILÓG ~oágă (~ógi, ~oáge) m. și f. 1) Persoană (infimă) care umblă cu cerșitul; cerșetor. 2) Persoană care se milogește pentru a obține ceva. 3) Persoană care are un beteșug; om calic. /Din milă (Sursa: NODEX )

miloágă s. f., g.-d. art. miloágei; pl. miloáge (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
milog   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular milog milogul miloa miloaga
plural milogi milogii miloage miloagele
genitiv-dativ singular milog milogului miloage miloagei
plural milogi milogilor miloage miloagelor
vocativ singular
plural