MIELEMÍE s.f. (Med.) Prezență de celule medulare în sânge. [Pron. mi-e-, gen. -iei. / < fr. myélémie, cf. gr. myelos – măduvă, haima – sânge]. (Sursa: DN )
MIELEMÍE s. f. prezența de celule medulare în sânge. (< fr. myélémie) (Sursa: MDN )
| mielemie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | mielemie | mielemia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | mielemii | mielemiei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | mielemie, mielemio |
| plural | — |
