MICROCITÓZĂ, microcitoze, s. f. (Med.) Boală a sângelui manifestată prin prezența crescută de microcite. – Din fr. microcytose. (Sursa: DEX '98 )
MICROCITÓZĂ s.f. (Med.) Prezență crescută a microcitelor în sânge. [< fr. microcytose]. (Sursa: DN )
MICROCITÓZĂ s. f. microcitemie. (< fr. microcytose) (Sursa: MDN )
microcitóză s. f., pl. microcitóze (Sursa: Ortografic )
| microcitoză substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | microcitoză | microcitoza |
| plural | microcitoze | microcitozele |
| genitiv-dativ | singular | microcitoze | microcitozei |
| plural | microcitoze | microcitozelor |
| vocativ | singular | microcitoză, microcitozo |
| plural | microcitozelor |
