MICÓTIC, -Ă, micotici, -ce, adj. (Med.) Referitor la micoze. – Din engl. mycotic. (Sursa: DEX '98 )
MICÓTIC, -Ă adj. Referitor la micoze. [< engl. mycotic]. (Sursa: DN )
MICÓTIC, -Ă adj. referitor la micoze. (< engl. mycotic) (Sursa: MDN )
micótic adj. m., pl. micótici; f. sg. micótică, pl. micótice (Sursa: Ortografic )
| micotic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | micotic | micoticul | micotică | micotica |
| plural | micotici | micoticii | micotice | micoticele |
| genitiv-dativ | singular | micotic | micoticului | micotice | micoticei |
| plural | micotici | micoticilor | micotice | micoticelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
