MICORÍZĂ, micorize, s. f. Simbioză a rădăcinii plantelor superioare cu miceliul unei ciuperci. – Din fr. mycorhize. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MICORÍZĂ f. biol. Conviețuire stabilă între anumite categorii de ciuperci și rădăcinile unor plante superioare (stejarul, mesteacănul, bradul etc.). /<fr. mycorhise (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MICORÍZĂ s.f. (Biol.) Conviețuire stabilă între anumite ciuperci și rădăcinile plantelor superioare. [< fr. mycorhise, cf. gr. mykes – ciupercă, rhiza – rădăcină]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MICORÍZĂ s. f. asociație simbiotică între ciuperci și rădăcinile plantelor superioare. (< fr. mycorhise) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

micoríză s. f., g.-d. art. micorízei; pl. micoríze (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard