MICHIDÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) D**c; d******r. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MICHIDÚȚĂ m. pop. 1) (în credința creștină) Ființă imaginară considerată drept spirit al răului; dușman principal al lui Dumnezeu; d**c; demon; diavol; satană. 2) fig. Persoană cu apucături rele. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

*michidúță (d******r) (pop., fam.) s. m., g.-d. lui michidúță (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

MICHIDÚȚĂ s. v. aghiuță, demon, diavol, d**c, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Michidúță s. pr. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MICHIDUȚĂ CEL BĂTRÂN s. v. lucifer, satana, scaraoțchi, tartor. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard