MÍȘUNĂ1 s. f. (Rar) Forfotă, aglomerație; rumoare. – Din mișuna (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
MÍȘUNĂ2 s. f. v. mișină. (Sursa: DEX '98 )
míșună v. mișină (Sursa: Ortografic )
MIȘUNÁ, pers. 3 míșună, vb. I. Intranz. (Despre ființe) A se mișca în număr mare de colo până colo; a forfoti, a viermui, a se foi2, a colcăi, a mișui. – Cf. mișină. (Sursa: DEX '98 )
A MIȘUNÁ pers. 3 míșunăintranz. 1) (despre mulțimi de ființe) A se mișca fără întrerupere, grăbit și haotic; a forfoti; a roi; a foșni; a foi; a fojgăi; a furnica; a viermui. 2) (despre insecte, păsări etc.) A fi în număr mare. /cf. mișină (Sursa: NODEX )
MIȘUNÁ,míșun, vb. I. Intranz. A se mișca în număr mare de colo până colo; a forfoti, a viermui. – Lat. *messionare (< messio „recoltă”). (Sursa: DLRM )
MIȘUNÁ vb. v. forfoti. (Sursa: Sinonime )
míșină / míșună (grămadă de alimente, mulțime de ființe) s. f., g.-d. art. míșinii / míșunii; pl. míșini / míșuni (Sursa: Ortografic )
mișuná vb., ind. prez. 3 sg. și pl. míșună (Sursa: Ortografic )
