MEZENCEFÁL, mezencefale, s. n. Segment al creierului corespunzând părții superioare a trunchiului cerebral. – Din fr. mésencéphale. (Sursa: DEX '98 )
MEZENCEFÁL s.n. (Anat.) Creierul mijlociu. [Pl. -luri, -le. / < fr. mésencéphale, cf. gr. mesos – mijlociu, enkephalos – creier]. (Sursa: DN )
MEZENCEFÁL s. n. creierul mijlociu. (< fr. mésencéphale) (Sursa: MDN )
mezencefál s. n. (sil. mf. mez-), pl. mezencefále (Sursa: Ortografic )
mezencefal (pl. -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | mezencefal | mezencefalul |
plural | mezencefale | mezencefalele |
genitiv-dativ | singular | mezencefal | mezencefalului |
plural | mezencefale | mezencefalelor |
vocativ | singular | — |
plural | — |
mezencefal (pl. -uri) substantiv neutru | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | mezencefal | mezencefalul |
plural | mezencefaluri | mezencefalurile |
genitiv-dativ | singular | mezencefal | mezencefalului |
plural | mezencefaluri | mezencefalurilor |
vocativ | singular | — |
plural | — |