MEZELÍC,mezelicuri, s. n. Gustare, aperitiv. ♦ Mâncare frugală. ♦ Fig. Fleac, bagatelă. [Var.: mizilíc s. n.] – Din tc. mezelik. (Sursa: DEX '98 )
MEZELÍC s. aperitiv, gustare, (înv.) zacuscă. (Sursa: Sinonime )
mezelíc s. n., pl. mezelícuri (Sursa: Ortografic )
MEZELÍC ~urin. 1) rar Mâncare servită înainte de masă pentru a stimula pofta de mâncare; aperitiv. 2) fig. Obiect lipsit de valoare; fleac. /<turc. mezelik (Sursa: NODEX )