Dex.Ro Mobile
MEZANÍN, mezanine, s. n. Etaj mai scund situat între parter și primul etaj. – Din fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin. (Sursa: DEX '98 )

MEZANÍN s.n. Etaj mai scund care se află între parter și primul etaj. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. mezzanine, cf. it. mezzanino, germ. Mezzanin]. (Sursa: DN )

MEZANÍN s. n. etaj mai scund, între parter și primul etaj; antresol. (< fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin) (Sursa: MDN )

MEZANÍN s. (CONSTR.) antresol. (Casă cu parter și ~.) (Sursa: Sinonime )

mezanín s. n., pl. mezaníne (Sursa: Ortografic )

MEZANÍN ~e n. Etaj mai scund, situat între parter și primul etaj; antresol. /<fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
mezanin (pl. mezanine)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mezanin mezaninul
plural mezanine mezaninele
genitiv-dativ singular mezanin mezaninului
plural mezanine mezaninelor
vocativ singular
plural

mezanin (pl. mezaninuri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mezanin mezaninul
plural mezaninuri mezaninurile
genitiv-dativ singular mezanin mezaninului
plural mezaninuri mezaninurilor
vocativ singular
plural