- În esență = în ceea ce este fundamental; în ultimă analiză
MENTÁL, -Ă, adj. v. mintal. (Sursa: DEX '98 )
MENTÁL1, -Ă adj. v. mintal. (Sursa: DN )
MENTÁL2, -Ă adj. Al bărbiei. [< fr. mental, it. mentale, cf. lat. mentum – bărbie]. (Sursa: DN )
MENTÁL, -Ă adj. al bărbiei. (< fr. mental) (Sursa: MDN )
mentál2 s. n., art. mentálul (Sursa: DOOM 2 )
mentál1 (psih.) adj. m., pl. mentáli; f. mentálă, pl. mentále (Sursa: DOOM 2 )
mentál adj. m., pl. mentáli; f. sg. mentálă, pl. mentále (Sursa: Ortografic )
mental adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | mental | mentalul | mentală | mentala |
plural | mentali | mentalii | mentale | mentalele |
genitiv-dativ | singular | mental | mentalului | mentale | mentalei |
plural | mentali | mentalilor | mentale | mentalelor |
vocativ | singular | mentalule | mentalo |
plural | mentalilor | mentalelor |