Dex.Ro Mobile
MENȚIONÁ, menționez, vb. I. Tranz. A semnala ceva (verbal sau în scris), a aminti (în treacăt); a pomeni. ♦ A specifica, a consemna. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. mentionner. (Sursa: DEX '98 )

MENȚIONÁ vb. I. tr. A semnala, a pomeni, a aminti ceva. ♦ A indica în mod special (ceva); a specifica. [Pron. -ți-o-. / < fr. mentionner]. (Sursa: DN )

MENȚIONÁ vb. tr. a semnala, a aminti ceva. ◊ a indica în mod special; a specifica. (< fr. mentionner) (Sursa: MDN )

MENȚIONÁ vb. 1. v. aminti. 2. a consemna, a înregistra, a preciza, a specifica. (Cronica ~ acest eveniment.) 3. v. indica. 4. v. prevedea. (Sursa: Sinonime )

menționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. menționéz, 3 sg. și pl. menționeáză (Sursa: Ortografic )

A MENȚIONÁ ~éz tranz. 1) A aduce la cunoștință, atrăgând atenția în mod special; a semnala. 2) A aduce vorba în treacăt despre cineva sau despre ceva; a aminti; a pomeni. 3) (persoane) A aprecia printr-o mențiune. [Sil. -ți-o-] /<fr. mentionner (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
menționa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) menționa menționare menționat menționând singular plural
menționea menționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) menționez (să) menționez menționam menționai menționasem
a II-a (tu) menționezi (să) menționezi menționai menționași menționaseși
a III-a (el, ea) menționea (să) menționeze menționa menționă menționase
plural I (noi) menționăm (să) menționăm menționam menționarăm menționaserăm, menționasem*
a II-a (voi) menționați (să) menționați menționați menționarăți menționaserăți, menționaseți*
a III-a (ei, ele) menționea (să) menționeze menționau menționa menționaseră
* Formă nerecomandată