MELODÍE,melodii, s. f. Succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului și ale modulației, pentru a alcătui o unitate cu sens expresiv. ♦ Compoziție muzicală, cântec. ♦ Fig. Sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate. – Din ngr. melodía, it. melodia, fr. mélodie. (Sursa: DEX '98 )
MELODÍE ~if. 1) Succesiune de sunete cu înălțime și durată diferită, ordonate după regulile ritmului, pentru a constitui o formă, perceptibilă și agreabilă; melos. 2) Compoziție muzicală formată dintr-o serie de fraze cu acest caracter. Motivul ~ei. 3) Piesă vocală compusă pe baza unui text scris; cântec. 4) Ansamblu de caractere (sunete, accente, ritm) combinate agreabil; sonoritate plăcută. ~a versului. /<ngr. melodia, it. melodia, fr. mélodie (Sursa: NODEX )
MELODÍEs.f.1. Succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; compoziție muzicală, cântec. 2. (Fig.) Secvență de sunete armonioase, cu sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate. [Gen. -iei. / fr. mélodie, it., lat. melodia – cântec]. (Sursa: DN )
MELODÍEs. f. 1. succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; (p. ext.) compoziție muzicală, cântec. 2. (fig.) muzicalitate. (< fr. mélodie, it., lat. melodia) (Sursa: MDN )
MELODÍE s. 1. v. cântec. 2. arie, cântec. (~ii populare.)3. v. cânt. 4. v. armonie. (Sursa: Sinonime )
melodíe s. f., art. melodía, g.-d. art. melodíei; pl. melodíi, art. melodíile (Sursa: Ortografic )
