MEDITATÓR, -OÁRE, meditatori, -oare, s. m. și f. Persoană care meditează (4) un elev; preparator (4). – Medita + suf. -tor. (Sursa: DEX '98 )
MEDITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă lecții particulare. [< medita + -tor]. (Sursa: DN )
MEDITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care meditează (II); preparator (II, 3). (< medita + – tor) (Sursa: MDN )
MEDITATÓR adj. v. cugetător, gânditor, meditativ, reflexiv. (Sursa: Sinonime )
MEDITATÓR s. preparator, (ieșit din uz) repetitor. (Și-a luat un ~ la fizică.) (Sursa: Sinonime )
meditatór s. m., pl. meditatóri (Sursa: Ortografic )
MEDITATÓR ~i m. Persoană care meditează un elev; preparator; repetitor. /a medita + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
meditatoáre s. f., g.-d. art. meditatoárei; pl. meditatoáre (Sursa: Ortografic )
| meditator substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | meditator | meditatorul | meditatoare | meditatoarea |
| plural | meditatori | meditatorii | meditatoare | meditatoarele |
| genitiv-dativ | singular | meditator | meditatorului | meditatoare | meditatoarei |
| plural | meditatori | meditatorilor | meditatoare | meditatoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
