MEDITÁT, -Ă,meditați, -te, adj. (Despre elevi) Care a primit lecții (particulare) în afara orelor de curs; preparat2. – V. medita. (Sursa: DEX '98 )
MEDITÁȚIE,meditații, s. f. 1. Reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție. 2. Specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană. 3. Pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator; lecție particulară dată de un meditator; preparator (3). ◊ (Sală de) meditație = sală într-un internat unde elevii își pregătesc lecțiile. ♦ Perioadă de timp, în afara orelor de curs, în care elevii (dintr-un internat) își pregătesc temele. – Din lat. meditatio, fr. méditation. (Sursa: DEX '98 )
MEDITÁȚIE ~if. 1) Proces de examinare profundă a unei idei, situații sau probleme; cugetare adâncă; reflecție. 2) Poezie lirică în care se meditează asupra problemelor fundamentale ale existenței umane. 3) Lecție particulară dată de un meditator. /<lat. meditatio, ~onis, fr. méditation (Sursa: NODEX )
MEDITÁȚIEs.f.1. Gândire, cugetare îndelungată și adâncă; meditare. 2. Poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească. ♦ Scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios. 3. Lecție particulară (dată de un meditator). [Gen. -iei, var. meditațiune s.f. / cf. fr. méditation, lat. meditatio]. (Sursa: DN )
MEDITÁȚIEs. f. 1. gândire, cugetare îndelungată și adâncă. 2. poezie lirică filozofică în care poetul își pune unele probleme în legătură cu existența omenească. ◊ scriere în proză asupra unui subiect filozofic, moral sau religios. 3. lecție particulară. (< fr. méditation, lat. meditatio) (Sursa: MDN )
MEDITÁȚIE s. 1. v. cugetare. 2. v. visare. 3. (concr.) (rar) meditare. (A scris o ~ asupra ...)4. lecție, preparație. (Are o ~ la ora18.) 5. v. meditare. (Sursa: Sinonime )
meditát adj. m., pl. meditáți; f. sg. meditátă, pl. meditáte (Sursa: Ortografic )
meditáție s. f. (sil. -ți-e), art. meditáția (sil. -ți-a), g.-d. art. meditáției; pl. meditáții, art. meditáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
