Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

MEDÁLIE, medalii, s. f. Piesă de metal (sau, uneori, de marmură), în formă de monedă, gravată cu figuri și inscripții, emisă în cinstea unei personalități sau în memoria unei acțiuni glorioase. ♦ Piesă de metal dată ca premiu la diferite concursuri sau ca distincție pentru merite deosebite în diferite domenii de activitate. ◊ Expr. Reversul medaliei = aspectul complementar, opus (adesea neplăcut) al unui lucru, al unei probleme, al unei situații. – Din it. medaglia. (Sursa: DEX '98 )

MEDÁLIE s.f. Piesă de metal (ca o monedă) făcută în amintirea unui eveniment sau spre a fi conferită ca semn de distincție pentru merite excepționale. [Gen. -iei. / < it. medaglia, cf. fr. médaille]. (Sursa: DN )

MEDÁLIE s. f. piesă de metal, în formă de monedă, emisă în amintirea unui eveniment sau spre a fi conferită ca semn de distincție pentru merite excepționale. (< it. medaglia) (Sursa: MDN )

MEDÁLIE s. (depr.) tinichea. (A primit o ~.) (Sursa: Sinonime )

MEDÁLIE s. v. decorație. (Sursa: Sinonime )

medálie (medálii), s. f. – Decorație. It. medaglia, cf. fr. médaille. – Der. medaliat, adj. (premiat cu o medalie); medalion, s. n., din fr. médaillon (mr. medal’ione, din it. medaglione, cf. Ruffini 103). (Sursa: DER )

medálie s. f. (sil. -li-e), art. medália (sil. -li-a), g.-d. art. medáliei; pl. medálii, art. medáliile (sil. -li-i-) (Sursa: Ortografic )

MEDALIÁ, medaliez, vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. [Pr.: -li-a] – Din medaliat (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

A MEDALIÁ ~éz tranz. (persoane) A aprecia, acordând o medalie. [Sil. -li-a] /Din medaliat (Sursa: NODEX )

MEDÁLIE ~i f. Piesă de metal în formă de monedă, gravată cu figuri și inscripții, emisă ca distincție sau pentru a marca anumite evenimente importante. ~ de aur. ~ de bronz. ◊ ~ comemorativă medalie în amintirea unui eveniment remarcabil sau în memoria unei personalități ilustre. /<it. medaglia (Sursa: NODEX )

MEDALIÁ vb. I. tr. A acorda o medalie. V. decora. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. médailler]. (Sursa: DN )

MEDALIÁ vb. tr. a distinge cu o medalie. (< fr. médailler) (Sursa: MDN )

MEDALIÁ vb. v. decora. (Sursa: Sinonime )

medaliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. medaliéz, 3 sg. și pl. medaliáză, 1 pl. medaliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. medaliéze; ger. medaliínd (sil. li-ind) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
medalia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) medalia medaliere medaliat medaliind singular plural
medalia medaliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) medaliez (să) medaliez medaliam medaliai medaliasem
a II-a (tu) medaliezi (să) medaliezi medaliai medaliași medaliaseși
a III-a (el, ea) medalia (să) medalieze medalia medalie medaliase
plural I (noi) medaliem (să) medaliem medaliam medaliarăm medaliaserăm, medaliasem*
a II-a (voi) medaliați (să) medaliați medaliați medaliarăți medaliaserăți, medaliaseți*
a III-a (ei, ele) medalia (să) medalieze medaliau medalia medaliaseră
* Formă nerecomandată

medalie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular medalie medalia
plural medalii medaliile
genitiv-dativ singular medalii medaliei
plural medalii medaliilor
vocativ singular medalie, medalio
plural medaliilor