Dex.Ro Mobile
« Back
MĂSURÁ, măsór, vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura; spec. a cântări. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etc. ◊ Expr. (Glumeț) A măsura pe cineva (sau a măsura cuiva ceva) pe spinare = a bate, a lovi (pe cineva). 2. A evalua, a aprecia valoarea, mărimea. ◊ Expr. (Reg.) A-i măsura cuiva vorba cu îmblăciul, se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbește nedeslușit. 3. A străbate (pe jos), a parcurge de la un capăt la altul un spațiu, o distanță. 4. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanță, un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atenție; a privi disprețuitor sau amenințător. II. Fig. 1. Tranz. A cântări, a modera, a înfrâna cuvintele, gesturile, manifestările etc. 2. Refl. și tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al forței fizice, intelectuale etc. ◊ Expr. (Tranz.) A-și măsura puterile = a se lua la întrecere în luptă. – Lat. mensurare. (Sursa: DEX '98 )

A MĂSURÁ măsór 1. tranz. 1) (valori, mărimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de măsură etalon de aceeași speță. ~ cu metrul. ◊ ~ din ochi (sau cu ochiul) a) a măsura cu aproximație, fără a folosi instrumente sau aparate de măsură; b) a privi (pe cineva) din cap până-n picioare; a examina cu atenție. 2) (spații, distanțe etc.) A străbate (pe jos) de la un capăt la altul. 4) (cuvinte, expresii etc.) A utiliza în mod echilibrat; a cumpăni. 2. intranz. A avea drept măsură. /<lat. mensurare (Sursa: NODEX )

A SE MĂSURÁ mă măsór intranz. (despre persoane) A se compara (unul cu altul) printr-o probă (intelectuală, de forță fizică etc.). /<lat. mensurare (Sursa: NODEX )

MĂSURÁ vb. 1. v. calcula. 2. v. evalua. 3. v. examina. 4. v. parcurge. 5. v. întrece. 6. v. lupta. 7. v. compara. (Sursa: Sinonime )

MĂSURÁ vb. v. chibzui, cântări. (Sursa: Sinonime )

MĂSURĂ ÎMPREJÚR s. v. circumferință, perimetru. (Sursa: Sinonime )

măsurá vb., ind. prez. 1 sg. măsór, 3 sg. și pl. măsoáră (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
măsura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) măsura măsurare măsurat măsurând singular plural
măsoa măsurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) măsor (să) măsor măsuram măsurai măsurasem
a II-a (tu) măsori (să) măsori măsurai măsurași măsuraseși
a III-a (el, ea) măsoa (să) măsoare măsura măsură măsurase
plural I (noi) măsurăm (să) măsurăm măsuram măsurarăm măsuraserăm, măsurasem*
a II-a (voi) măsurați (să) măsurați măsurați măsurarăți măsuraserăți, măsuraseți*
a III-a (ei, ele) măsoa (să) măsoare măsurau măsura măsuraseră
* Formă nerecomandată

măsură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular măsu măsura
plural măsuri măsurile
genitiv-dativ singular măsuri măsurii
plural măsuri măsurilor
vocativ singular măsură, măsuro
plural măsurilor