A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat fiindcă a venit târziu la masă
A bate cu pumnul în masă = a-și impune punctul de vedere
A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda
A face din țânțar armăsar = a exagera mult
A lua (pe cineva) pe nepusă masă = a lua (pe cineva) fără veste, cu forța
A lua masa sau a sta (ori a ședea) la masă = a mânca de prânz sau de cină
A nu avea (sau a nu ști) pe unde să scoți cămașa = a nu găsi ieșire dintr-o încurcătură
A nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac
A nu-l mai încăpea cămașa = a fi înfumurat; a-i merge cuiva foarte bine
A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat
A pune (sau a întinde, a așterne) masa = a aranja, a pregăti și a pune pe masă toate cele necesare pentru a servi mâncarea
A pune rămășag (sau pariu) = a paria
A ridica masa = a strânge masa după ce s-a terminat de mâncat
A rămâne în cămașă = a rămâne sărac, a pierde tot
A se așeza la masă = a lua loc la masă pentru a mânca
A se scălda în sânge sau a se adăpa cu sânge = a omorî (în masă) din cruzime
A spânzura (cuiva) lingurile la brâu (sau de gât) = a nu da mâncare celui care vine târziu la masă
A strânge masa = a aduna de pe masă mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat
A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; a se ține de petreceri
A ține casă (sau masă) deschisă = a primi bucuros și des mulți oaspeți
A-i fi (cuiva) casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, fără necazuri
A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită
A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură
A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă
Cina cea de taină = masa luată de Hristos cu apostolii săi, în seara dinaintea răstignirii
Cu (sau pe) nepusă masă = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată
Fată bătrână = fată rămasă nemăritată după vremea măritișului
La colț de țară sau la mijloc de masă și la colț de țară = într-un loc ferit de primejdii
Pe (sau cu) nepusă masă = repede, fără întârziere; pe neașteptate, în mod surprinzător
nu avea nici cămașă pe el = a fi foarte sărac
Întrecere socialistă = mișcare cu caracter de masă specifică orânduirii socialiste
MASÁ1,masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser. (Sursa: DEX '98 )
MASÁ2,masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser. (Sursa: DEX '98 )
A MASÁ1 ~éztranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser (Sursa: NODEX )
A MASÁ2 ~éztranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser (Sursa: NODEX )
A SE MASÁ se ~eázăintranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser (Sursa: NODEX )
MASÁ1vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strânge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser]. (Sursa: DN )
MASÁ2vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca]. (Sursa: DN )
MASÁ1vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser) (Sursa: MDN )
MASÁ2vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser) (Sursa: MDN )
MASÁ vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.) (Sursa: Sinonime )
MASÁ vb. v. concentra. (Sursa: Sinonime )
masá (a (-și) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. maséz, 3 sg. și pl. maseáză (Sursa: Ortografic )