MARȘÁ, marșez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marche, germ. Marsch. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MARȘÁ vb. intr. (fam.) a accepta, a fi de acord. ◊ a se lăsa corupt. (< fr. marcher) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

marșá vb., ind. prez. 1 sg. marșéz, 3 sg. și pl. marșeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MÁRȘĂ s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MÁRȘĂ s. f. sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. (< germ. Marsch) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MÁRȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

MÁRȘĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

márșă (geol.) s. f., art. márșa, g.-d. art. márșei; pl. márșe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MÁRȘĂ (‹ germ.) s. f. (GEOGR.) Porțiune de câmpie joasă (în Olanda, Danemarca și în E și V Germaniei) scoasă de sub regimul inundațiilor (cauzate de existența pânzei freatice aproape de suprafață) prin desecări și îndiguiri. V. polder. (Sursa: DE ) Copy to clipboard