Dex.Ro Mobile
MARTIRIZÁ, martirizez, vb. I. Tranz. A supune pe cineva la un martiriu; p. gener. a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. – Din fr. martyriser. (Sursa: DEX '98 )

MARTIRIZÁ vb. I. tr. A supune pe cineva unui martiriu; a trece în rândul martirilor; (p. ext.) a chinui, a maltrata. [< fr. martyriser]. (Sursa: DN )

MARTIRIZÁ vb. tr. a supune unui martiriu; (p. etc.) a tortura, a chinui. (< fr. martyriser) (Sursa: MDN )

MARTIRIZÁ vb. (BIS.) (rar) a mucenici. (Sursa: Sinonime )

martirizá vb., ind. prez. 1 sg. martirizéz, 3 sg. și pl. martirizeáză (Sursa: Ortografic )

A MARTIRIZÁ ~éz tranz. A supune la un martiriu. /<fr. martyriser (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
martiriza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) martiriza martirizare martirizat martirizând singular plural
martirizea martirizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) martirizez (să) martirizez martirizam martirizai martirizasem
a II-a (tu) martirizezi (să) martirizezi martirizai martirizași martirizaseși
a III-a (el, ea) martirizea (să) martirizeze martiriza martiriză martirizase
plural I (noi) martirizăm (să) martirizăm martirizam martirizarăm martirizaserăm, martirizasem*
a II-a (voi) martirizați (să) martirizați martirizați martirizarăți martirizaserăți, martirizaseți*
a III-a (ei, ele) martirizea (să) martirizeze martirizau martiriza martirizaseră
* Formă nerecomandată