MARONÍT s.m. Creștin din Siria și din Liban, aparținând unei comunități fundate în sec. V de călugărul Maron. [< fr. maronite]. (Sursa: DN )
MARONÍT s. m. creștin din Siria și Liban, aparținând unei comunități fundate în sec. V de călugărul Maron. (< fr. maronite) (Sursa: MDN )
| maronit substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | maronit | maronitul |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | maronit | maronitului |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
