MARIÁJ, mariaje, s. n. (Livr.) Căsătorie, căsnicie. [Pr.: -ri-aj] – Din fr. mariage. (Sursa: DEX '98 )
MARIÁJ s.n. Căsătorie; căsnicie. [Pron. -ri-aj. / < fr. mariage]. (Sursa: DN )
MARIÁJ s. n. 1. căsătorie; căsnicie. 2. (fig.) combinare, unire a mai multor lucruri. (< fr. mariage) (Sursa: MDN )
MARIÁJ s. 1. v. căsătorie. 2. (înv. și reg.) mariaș. (Jocul de cărți numit ~.) (Sursa: Sinonime )
MARIÁJ s. v. casă, căsătorie, căsnicie, menaj. (Sursa: Sinonime )
mariáj s. n. (sil. -ri-aj), pl. mariáje (Sursa: Ortografic )
MARIÁJ ~e f. livr. Uniune legalizată dintre un bărbat și o femeie; alianță matrimonială; căsnicie; căsătorie. [Sil. -ri-aj] /<fr. mariage (Sursa: NODEX )
| mariaj substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | mariaj | mariajul |
| plural | mariaje | mariajele |
| genitiv-dativ | singular | mariaj | mariajului |
| plural | mariaje | mariajelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
