Dex mare, mare, definiţie mare, dex.ro Mobile

(A avea) stomac de struț = (a avea) stomac mare, rezistent, care digeră bine
(A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.)
(E) mare cât o zi de post = (e) foarte mare, foarte înalt
(Mare) cât un dop sau dop de saca = (despre oameni; glumeț) mic și îndesat; bondoc
A (i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o piatră de pe inimă (sau de pe suflet, de pe cuget) = a (se) elibera de o (mare) grijă, de o (mare) teamă; a găsi o soluție care să puna capăt unei situații dificile
A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva
A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice
A aduce (pe cineva) în pleasnă de bici = a aduce (pe cineva) cu mare grabă, în cel mai scurt timp
A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preț să obțină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie
A apuca pe dumnezeu de picior = a simți o mare bucurie
A avea (sau a i se pune, a-i sta cuiva ca) o piatră pe inimă = a avea un mare necaz, a simți o mare neliniște
A avea noroc porcesc = a avea noroc mare
A avea nouă suflete ca pisica = a fi rezistent, a avea o mare vitalitate
A aștepta (pe cineva) cu plăcinte calde = a aștepta (pe cineva) cu mare bucurie
A băga (pe cineva) la apă = a face (cuiva) un mare neajuns
A da moartea în ceva = a muri în număr foarte mare
A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav
A da mâna cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie
A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri
A face spumă (sau spume) la gură = a se înfuria foarte tare, a face scandal mare
A fi (sau a ajunge) la aman = a fi (sau a ajunge) la mare strâmtoare
A fi cu gura mare = a fi certăreț, scandalagiu
A fi lapte cu păsat sau a fi păsat dulce = a fi lucru bun și plăcut (de mare folos pentru cineva)
A fi mâna dreaptă a cuiva sau brațul drept al cuiva = a fi cel mai intim, cel mai apropiat colaborator al cuiva; a-i fi cuiva de mare ajutor
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A i se lega limba = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate
A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate
A i se lua (sau a-i cădea) (cuiva) o greutate de pe inimă = a scăpa de o mare grijă
A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului)
A lăsa (pe cineva) la aman = a părăsi (pe cineva) când e la mare nevoie
A lăsa (pe cineva) mare și devreme = a lăsa (pe cineva) dezamăgit
A muri ca muștele = a muri în număr foarte mare
A mânca (ceva) cu ochii = a se uita cu mare poftă (la ceva)
A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos
A mânca (sau a înghiți) cu ochii = a mânca cu mare poftă; a pofti
A mântui (cuiva) viața = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte
A nu avea greș = a nu constitui o greșeală, a nu aduce vătămare, a fi nimerit
A o croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă (spre a scăpa de o primejdie)
A o face de oaie = a proceda neîndemânatic, a face o mare prostie, o gafă
A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie
A primi (sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = a primi (sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere
A primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = (a primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere
A pune pe cineva pe foc = a cere cuiva ceva cu prea mare stăruință; a insista prea mult ca cineva să acționeze într-un anumit sens
A pune preț = a oferi un preț mare; a considera valoros, merituos
A pune preț pe ceva = a socoti că ceva este de mare valoare, a ține mult la ceva
A păzi (sau a îngriji) pe cineva ca ochii din cap = a păzi, a îngriji etc. pe cineva cu cea mai mare atenție
A ridica ancora = (despre vapoare) a părăsi portul, a porni în larg; (despre persoane) a pleca, a porni pe mare
A rupe (sau ) a i se rupe (cuiva) inima (sau sufletul, rărunchii) = a produce (cuiva) sau a simți o mare durere
A răsări ca ciupercile (după ploaie) = a se înmulți peste măsură, a apărea în număr mare
A scoate (sau a scăpa ca) din gura lupului = a (se) salva dintr-o mare primejdie

MÁRE2, mări, s. f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; p. ext. ocean. ◊ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări și țări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. Peste (nouă) mări și (nouă) țări = foarte departe. ♦ Fig. Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ♦ Fig. Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. – Lat. mare, -is. (Sursa: DEX '98 )

MÁRE2 mări f. 1) Spațiu întins de apă stătătoare, sărată, situată între continente sau în interiorul lor. ~ea Mediterană. ~ea Caspică. ◊ A făgădui (a promite, a cere) ~ea cu sarea a făgădui (a promite, a cere) imposibilul. A încerca ~ea cu degetul a întreprinde ceva fără șanse de succes. A vântura mări și țări a călători foarte mult. 2) fig. Întindere mare; vastitate. O ~ de grâne. 3) Mulțime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.-D. mării] /<lat. mare, ~is (Sursa: NODEX )

ac-de-máre (pește) s. n., pl. áce-de-máre (Sursa: DOOM 2 )

anemónă-de-máre (animal) s. f., g.-d. art. anemónei-de-máre; pl. anemóne-de-máre (Sursa: DOOM 2 )

bou-de-máre (pește) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre (Sursa: DOOM 2 )

iárbă-de-máre (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-de-máre (Sursa: DOOM 2 )

ANEMONĂ-DE-MÁRE s. v. actinie. (Sursa: Sinonime )

ARICI-DE-MÁRE s. (ZOOL.: Echinoidea) echinidă. (Sursa: Sinonime )

CAL-DE-MÁRE s. v. morsă. (Sursa: Sinonime )

CARABAȘ-DE-MÁRE s. v. martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare. (Sursa: Sinonime )

CARAS-DE-MÁRE s. v. sparos. (Sursa: Sinonime )

CĂȚEL-DE-MÁRE s. v. corosbină. (Sursa: Sinonime )

COARNE-DE-MÁRE s. pl. v. roșcovă. (Sursa: Sinonime )

CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran. (Sursa: Sinonime )

CULIC-DE-MÁRE s. v. scoicar. (Sursa: Sinonime )

GAROFIȚĂ DE MÁRE s. v. sică. (Sursa: Sinonime )

GĂINĂ-DE-MÁRE s. v. bibilică. (Sursa: Sinonime )

HOȚ DE MÁRE s. v. corsar, pirat. (Sursa: Sinonime )

LEU-DE-MÁRE s. (ZOOL.; Otaria byronia) otarie. (Sursa: Sinonime )

MÁRE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre. (Sursa: Sinonime )

MÁRE s. v. apă, duium, grămadă, mulțime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie. (Sursa: Sinonime )

NUCĂ DE MÁRE s. v. nucșoară. (Sursa: Sinonime )

PORUMBEL-DE-MÁRE s. v. martin, pescar râzător, pescăruș. (Sursa: Sinonime )

RÂNDUNICĂ-DE-MÁRE s. v. chirighiță, pescăruș, râbar. (Sursa: Sinonime )

SCOICĂ DE MÁRE s. v. stridie. (Sursa: Sinonime )

SPUMĂ-DE-MÁRE s. v. magnezit. (Sursa: Sinonime )

ȘOARECE-DE-MÁRE s. v. limbă-de-mare. (Sursa: Sinonime )

TÂLHAR DE MÁRE s. v. corsar, pirat. (Sursa: Sinonime )

TRANDAFIR-DE-MÁRE s. v. actinie, anemonă-de-mare, dedițel-de-mare. (Sursa: Sinonime )

TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină. (Sursa: Sinonime )

ȚARCĂ-DE-MÁRE s. v. scoicar. (Sursa: Sinonime )

ȚIPAR-DE-MÁRE s. v. știucă-de-mare, zărgan. (Sursa: Sinonime )

VACĂ-DE-MÁRE s. v. morsă. (Sursa: Sinonime )

VIȚEL-DE-MÁRE s. v. focă, morsă. (Sursa: Sinonime )

máre (mắri), s. f. – Întindere mare de apă sărată. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mare (Pușcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a făgădui marea cu sarea, cf. Pușcariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 și, împotrivă Spitzer, BL, V, 190 și VI, 238. (Sursa: DER )