MĂRGINÍ,mărginesc, vb. IV. 1. Tranz. A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafețe etc., a contura un lucru, o suprafață, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ Refl. recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2. Tranz. și refl. A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrânge, a (se) rezuma. 3. Tranz. (Înv.) A ține sub pază, a fixa cuiva domiciliu forțat; a închide. – Din margine. (Sursa: DEX '98 )
MĂRGINÍT, -Ă,mărginiți, -te, adj. 1. Limitat, redus. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; limitat, redus, prost; (despre calități intelectuale, sufletești etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – V. mărgini. (Sursa: DEX '98 )
A MĂRGINÍ mărginésctranz. 1) (lucruri, suprafețe etc.) A face să capete margini; a delimita printr-o margine. 2) A pune în anumite limite; a reduce la anumite limite; a limita; a restrânge. 3) A face să se mărginească. /Din margine (Sursa: NODEX )
A SE MĂRGINÍ mă mărginéscintranz. 1) A avea margini comune (cu ceva sau cu cineva); a fi vecin (cu ceva sau cu cineva); a se învecina. 2) A-și impune anumite limite; a se limita. /Din margine (Sursa: NODEX )
MĂRGINÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A MĂRGINI și A SE MĂRGINI. 2) fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care denotă inteligență insuficientă; limitat; redus; mediocru. /v. a mărgini (Sursa: NODEX )
MĂRGINÍ vb. 1. v. delimita. 2. v. învecina. 3. a delimita, a limita, a străjui, a țărmuri. (Stâlpii de telegraf ~ șoseaua.)4. a încadra. (A ~ o suprafață din toate părțile.)5. a chenărui, a împrejmui, a încadra, a înconjura, (fig.) a tivi. (Soarele ~ cu lumină poiana.)6. v. limita. 7. v. reduce. 8. v. re-strânge. (Sursa: Sinonime )
MĂRGINÍ vb. v. defini, determina, preciza, stabili. (Sursa: Sinonime )
